Cea de a XXI-a ediţia a Universităţii de Vară Balvanyos a găzduit miercuri, în Cortul Commitment, dezbaterea pe una din cele mai importante teme care frământă comunitatea maghiară: înfiinţarea unei universităţi maghiare de stat.
La discuţii au participat Hantz Péter (cadru universitar, vicepreşedintele Comitetului de Iniţiativă Bolyai, Heidelberg), Dávid László (rectorul Universităţii Sapientia, Cluj-Napoca), Tonk Márton (decan, Universitatea Sapientia, Cluj-Napoca) şi Magyari Tivadar (prorector, UBB Cluj-Napoca).
(Pe fotogtafie: Tonk Márton, Magyari Tivadar, Toró Tibor, Dávid László şi Hantz Péter)
Discuţia s-a purtat în jurul a două direcţii principale şi anume care sunt şansele înfiinţării unei astfel de universităţi, precum şi rolul Universităţii Sapientia şi Universităţii Babeş-Bolyai, în cadrul acestui proces, cele două instituţii fiind cele mai mari unităţi de învăţământ superior care au cursuri în limba maghiară.
Hantz Peter a ţinut să sublineze că, în calitate de a doua minoritate, ca populaţie, din Europa – maghiarii din Transilvania sunt 1,5 milioane, iar catalanii din Spania sunt 6 milioane – maghiarii din Româina încă nu au o univesitate a lor, lucru nemaiîntâlnit.
Cadrul universitar este de părere că variantele prin care se poate atinge dezideratul unei universităţi maghiare de stat sunt fie înglobarea unor meserii care nu se predau acum în maghiară, la Universitatea Sapientia – inclusiv cu integrarea liniilor maghiare de la UBB – crearea unei universităţi din secţiile maghiare existente de la toate universităţile din ţară şi înfiinţarea unor catedre noi care acum nu există sau înfiinţarea unei noi univesităţi. Ceea ce i se pare lui neacceptat este dezvoltarea, în continuare, a unor secţii maghiari în universităţile româneşti, ca soluţie.
La rândul său, rectorul Sapientia, David Laszlo, a subliniat că forurile universitare privind învăţământul superior în limba maghiară ar trebui să se întâlnească mai des şi este nevoie absolută de o strategie acceptată de tot mediul universitar, pe care mai apoi să o prezine clasei politice pentru a primi sprijin.
Rectorul s-a arătat împotriva înfiinţării unei universităţi maghiare de stat de la 0, dând exemplul instituţiei pe care o conduce, care va fi acreditată – dacă se ia joi decizie – mâine, la 10 ani de la înfiinţare.
„Să începi să construieşti de la 0 înseamnă că peste 10 an va fi ceva. Aşadar soluţia e să contruieşti pe instituţii care există deja”, a subliniat David Laszlo, adăugând că e foarte important ca noua entitate maghiară de stat să aibă cercetare, pentru că fără această componentă nu se mai poate face performanţă în învăţământul superior de azi.
Prorectorul UBB, Magyari Tivadar, a afirmat, la rândul lui că actorul principal care trebuie să decidă viitorul şi modul în care va arăta o universitate de stat în limba maghiară este mediul academic.
„Partea de organizare tehnică terbuie să aparţină universitarilor, dacă politicienii, presa, sfera civilă ne spun ce tineri trebuie să iasă din universităţi, atunci vom încerca să îndeplinim aceste solicitări”, a spus Magyari, care a atras atenţia că numărul studenţilor maghiari înmatricultaţi în universităţi este în scădere dramatică, astfel încât nu este de acord nici el să se înfiinţeze o univesitate maghiară de stat de la zero, care ar intra în concurenţă cu cele existente.
Tonk Marton a declarat că nu din UBB cluj trebuie înfiinţată o universitate de stat cu predare în limba maghiară, acest deziderat fiind unul învechit şi nerealist.
21 iulie 2010
Tusványos Press